PROCEDURI DE FIZIOTERAPIE – ELECTROSTIMULAREA


PROCEDURI DE FIZIOTERAPIE – ELECTROSTIMULAREA

Electrostimularea

– Electrostimularea este procedura care constă în aplicarea electrozi conectaţi generează impulsuri intensitate, amplitu durată variabile. Ac fibrele musculare pe generând contracţia multe tipuri de stim NMES/TENS/EMS şi FES

 – TES (stimulare electrică prag) est realizează pe timpul nopţii; ace produce contracţie musculară, ci hormonilor de creştere la nivelu tratamentul muşchilor slăbiţi (” realizează pe un termen-4ani,îndelungdupăca pauză şi se reia tratamentul. Es musculară, în timp ce corpul şi utilizează la pacienţi cu vârsta stimulare vindecă câmpurile moto ca o vibraţie.

Este folosit în combinaţie cu Rolul acestui tip de stimulare e la îmbunătăţirea abilităţilor fu musculară se realizează în 3 pân

– Efecte adverse nu există, însă se datorează utilizării incorect electrozilor duce la spasme musc mari determină dureri-auraportatmusculareiri. datorate electrozilor, acestea a uzat şi dacă individul are leziu

 – NMES (stimulare electrică neu în timpul zilei cu supraveghere de specialitate, pentru abolirea spasmelor muscular realizabile, reduce şi prev realizează reeducarea muşch locală, îndepărtează dureri dureri musculare) şi stresu îmbunătăţeşte condiţia fizi

ES; tratamentul se face în timpul zilei pentru intervale scurte de timp, tratează câ funcţioneaza prin depolariz foloseşte curentul electric exerciţiu pasiv. Prin plasa particular de muşchi, aceşt generate prin contracţie şi aparat. Când are loc contra unui impuls EMS/TENS, schim muşchi sunt similare acelor voluntară în exerciţiul nor

 

  • FES (stimulare electrică func realizarea mişcărilor funcţ de contracţie musculară est secvenţelor contracţiei se terapeut; aceasta produce o electrozii pot fi implantaţ
  • Este folosit în diverse cazuri de paralizii determinând contracţia muşchilor afecta motoneuronului superior, ca probleme de realizare a con măduva spinării. În astfel inervat sunt integri, deşi creier. Când nervul nu este inferior este intact, muşch semnale de control şi îşi p astfel de cazuri stimularea muşchiului apropiat va dete
  • În cele mai multe cazuri de afectare a motoneuronului inferior, electrostimularea nu poate fi utilizată pent musculară, deoarece-muşchion este afectată şi muşchi acest caz există o prob măduva spinării şi muşc
  • Astfel de probleme apar în radiculopatii, leziuni ale plexurilor, leziuni nervoase, neuropatii

precum şi boli ale jonc boli musculare.

  • Prin EMG se poate deter opţiune posibilă de tra
  • TENS (stimularea electrică nervo transcutanată)esteo tehnică s analgezică.

–La folosirea TENS sunt generate impulsuri de curent de către un generator transmi suprafaţa intactă a pielii

–Modul convenţional de admi folosi caracteristicile el fibrele cu diametru mare (Aβ) fără a acti nociceptive de diametru mic (Aδşi C). Stud demonstreaza ca aceasta produce alinarea durerii

–Este folosit în mod specia a durerii acute şi cronice asemenea în îngrijirea pal cauzată de către bolile me neoplasmului osos.

  • Cele mai raspindite teorii a modului de actiune ale TENS sunt:

– Teoria de control a „Portii Dur electrica a receptorilor nervosi senzoriali, un mecanism de tip

„poarta” este-un segmentînchis întralmăduve prevenind transmiterea mesajelo percepţiei acesteia.

– Teoria eliberarii de endorfine: stimulare electrica produc endo Aceste substanţe naturale analg creier a mesajelor de durere, într-un mod similar tratamentul medicamentos, dar fără a exista sau de alte efecte secundare.

– Teoria caii inhibitoare descend excita fibrele nervoase subtiri, ducând la activarea substantei reticulare din trunchiul cerebr

(un neurotransmitator legat de satrea de bine), care la rândul său, inhibă durerea la nivelul „durerea inhibă durerea.”

  • Deoarece nu există p sau supradozării, pa administra TENS-şi singtitr doza tratamentului î necesitate.
  • Efectele TENS sunt rapide de la început pentru majoritatea p beneficiul poate fi
  • În comparaţie cu tra medicamente de lungă o metodă ieftină de
  • În condiţii fiziologice nor senzaţia de durere prin pro provine de la receptori, cu
  • Pentru ca informaţia nocivă treacă-o printrmetaforică „poartă nivelurile inferioare ale sistemului nervos central. În termeni fiziologici, poarta sinapsele excitatorii şi in informaţie nervoasă din sis
  • Această „poartă a durerii” evenimente nocive ce au loc la nivelul sistemului nervos periferic.
  • Poarta durerii poate fi înc mecanoreceptorilor de către lucru generează activitate inhibă transmisia informaţi
  • Această închidere a „porţii scăderea informaţiei nocive reducând senzaţia de durere

Principii fizice ale TENS

  • Caracteristicile electrice ale TENS sunt alese cu privire la activarea selectivă a grupel pentru că produc efecte anal
  • Un dispozitiv TENS standard posibile prin care curenţii important de revăzut princip
  • Fibrele nervoase de diametru praguri joase de activare la corespondentele lor de diame
  • Amplitudinea curentului nece nervoasă scade odată cu creş frecvenţei sale.
  • Durate ale impulsurilor de 10- 1000μs determin bună separare (şi sensibilit necesară pentru activarea se diametru mare, de diametru m motorii.
  • Astfel, pentru a activa fib activa fibrele nociceptive selectaţi curenţi de intens-250 p.p.s.) cu durate ale impulsurilor între 10-1000   μs
  • Crescând durata impulsului se va determina activarea fibrelor de diametru mic la amplitudini joase ale impulsului.
  • În practică este dificil de distribuţia curenţilor când pielii datorită impedanţei ţesutului.
  • Totuşi, întrucât pielea are impulsurilor folosite de că curenţii vor rămâne superfi cutanate şi nu fibrele nerv aflate în profunzime.
  • În plus, diferite dispozitive TENS folosesc o varietate de forme de undă ale impulsuri acestea pot fi împărţite în bifazice.

Tipuri de TENS

  • TENS Standard

–Scopul Tens Standard este de a activa selectiv fibrele

Aβ de diametru mare fără a fibrele de diametru mic Aδ fibrele musculare eferente. Dovezi din studiile pe animale şi oameni susţin i TENS standard produce anal declanşare şi închidere ra pe dermatom.

–Teoretic, impulsurile de c intensitate scăzută sunt c activarea selectivă a fibr în practică acest lucru va utilizatorul TENS afirmă c confortabilă la locul apli

  • În timpul folosirii TENS standar între 10-200 p.p.-200μs.,şicu100o amplitudin pentru a produce o parestezie pu nedureroasă.
  • Întrucât fibrele cu diametru mar pot genera impulsuri nervoase la
  • Aceasta înseamnă că sunt mult ma impulsuri nervoase de frecvenţă de frecvenţă mare.
  • Astfel, vor fi produse baraje aferente mai mari în fibre nervoase de diametru mare când sunt – 200pfolosite.p..).
  • Modelul transportului impulsului standard poate fi obţinut de ase în „cascadă” sau „trenuri” şi ac ca TENS pulsat sau cascadat (Wal1994).
  • Este posibil ca TENS standard şi similare când sunt folosite la u însoţite de spasme musculare
  • TENS de  tip  acupunctură-TENS)  (AL

– AL-TENS ar trebui să fie definit contracţiilor musculare forţate legate de originea durerii.

– Scopul AL-TENS este de a activa selectiv fibrele de diametru mic (Aδ sau grupul III) care se (ergoreceptori) prin inducţia c

Astfel, TENS este transmis prin punctele motorii pentru a activa fibrele eferente Aα care genere ceea ce determină activitatea e

– Pacienţii raportează discomfort frecvenţă joasă pentru a genera sunt preferat de folosit cascade de impulsuri.

– Probele sugerează-TENSproducecăanalgezieAL extrasegmentală-unmodsimilar întraceluiasugerat pentru acupunctură.

– Totuşi, există o contradicţie-TENS”; î este descris ca folosirea TENS independent de activitatea musculara

  • TENS intensiv

– Scopul acestui tip de TENS este de a activa fibrele aferente cutanate Aδ de dimensiuni mici nivelul nervilor periferici de la nivelul locului dureros la o intensitate care este tolerată

– Astfel, stimulul este transportat la locul dureros sau pachetul nervos principal aflat la locul frecvenţă şi de joasă intensita pacienţi.

– Întrucât TENS intensiv acţionea administrat doar pentru o perio dovedi a fi util pentru proceduri chirurgicale minore cum ar fi bandajarea rănilor şi îndepărta

– Activitatea indusă în fibrele a s-a dovedit a produce un blocaj nociceptive şi o analgezie segm

– Relaţia teoretică între frecven fi afectată întrucât curenţii u ţesutul subcutanat.

– Astfel, în practica clinică est experienţă şi eroareregleazăprinamplitucare frecvenţa şi durata curentului

  • Raportul pacientului privind senzaţia   produsă   de   către

TENS este modul cel mai simplu de evaluare a tipului fibrelor active.

  • O parestezie puternică mediată de către aferente de parestezie – dureroasă este folosirea fibrelor aferente de diametru mic.
  • Prezenţa unei contracţiiActivareafibrel musculare fazice puternice ş nedureroase poate excita ergorecentorii musculari.

 

Autor Nelu Olteanu

Prof.PhD.Kintoterapeut

Specialist Recuperare Medicala

 

Copyright@www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro