ENTORSA


ENTORSA

Entorsa reprezinta o accidentare ligamentara cauzata de intinderea peste capacitatea normala a ligamentelor, fara a provoca o deplasare permanenta a elementelor osoase ce constituie articulatia. Orice articulatie poate suferi o entorsa, insa cele mai frecvente sunt: glezna, genunchiul, degetele si incheietura mainii, degetele de la picioare.

De multe ori aceste leziuni sunt neglijate de pacient, ceea ce creste numarul complicatiilor. Daca o entorsa nu se vindeca in mod corespunzator, articulatia va deveni predispusa catre o noua leziune.
Clasificare si simptome:

Gradul I – o intindere sau o mica ruptura a ligamentelor, prezentand o usoara sensibilitate, edem si rigiditate. Este posibil mersul cu o usoara durere;

Gradul II – ruptura partiala a unui ligament sau a majoritatii fibrelor sale, insotita de durere, edem si echimoza moderate. Zonele lezate sunt sensibile la palpare si exista durere in timpul mersului;

Gradul III – ruptura completa a ligamentului afectat, in unele cazuri insotita si de smulgerea insertiei osoase. In momentul producerii poate fi auzit un pocnet in interiorul articulatiei, apare instabilitate si dificultate in utilizarea extremitatii afectate;entorsei, exista mai multe tipuri de tratament.

Cauze si factori de risc: tonusul muscular slab, sedentarismul, practicarea unor activitati fizice inadecvate pentru care persoana nu a fost pregatita, obezitatea. Traumatismele de parti moi, sau musculo-ligamentare, sunt foarte frecvente in activitatea sportiva, atat profesionista, dar mai ales amatoare, insa aceste traumatisme nu trebuie asociate doar cu activitatile sportive. O entorsa de glezna, de exemplu, poate fi facuta si pe strada, neobservand o bordura sau un capac de canal, sau alunecand pe gheata.In functie de gradul

Metoda R.I.C.E.: acronimul provine din limba engleza: Rest (odihna, repaus), Ice (gheata), Compression (compresie), Elevation (ridicare). Aceasta strategie de tratament, poate fi aplicata cu succes acasa, insa nu reprezinta o metoda eficienta de recuperare dupa un astfel de traumatism. Trebuie folosita pana trece faza acuta a leziunii, adica in primele 3 zile, dar se poate continua daca edemul persista. Ulterior, programul de recuperare trebuie sa fie stabilit de un specialist pentru ca altfel riscul de a se instala instabilitatea articulara permanenta poate fi foarte mare.

In entorsele de gradul II se recomanda imobilizarea articulatiei in atela gipsata 21 zile (timpul minim necesar pentu obtinerea unei cicatrici a ligamentelor rupte), aplicatii reci, pozitie procliva, tratament antalgic si antiinflamator.

In entorsele de gradul III se recomanda imobilizarea articulatiei in atela gipsata daca inflamatia este mare cu completare la aparat gipsat dupa scaderea inflamatiei, sau direct aparat gipsat daca articulatia nu este foarte inflamata, pentru 21 zile, pozitie procliva, tratament antalgic si antiinflamator. In unele cazuri cu rupturi mari ale ligamentelor este necesara operatia.

De la o entorsa usoara, pana la o entorsa grava, tratamentul care isi pune amprenta finala pentru restabilirea completa a functionalitatii articulatiei afectate, este cel kinetoterapeutic. Gimnastica recuperatorie se poate incepe inca din faza imobilizarii gipsate pentru a preveni instalarea atrofiei musculare si se continua dupa scoaterea gipsului, sau eventual dupa interventia chirurgicala. Deasemenea, tehnicile variaza de la contractii izometrice, mobilizari, pana la aplicarea de kinesiotaping.

Recuperarea se refera in special la ameliorarea durerii, reducerea inflamatiei, recuperarea intregii amplitudini de miscare, a mobilitatii, stabilitatii si abilitatii. Pe langa obiectivele principale ale recuperarii, datorita pregatirii speciale, kinetoterapeutul dumneavoastra are capacitatea de a stabili anumite prioritati in functie de articulatia vizata. De exemplu, in cazul membrelor inferioare, deoarece este vorba de recuperarea articulatiilor portante (care ajuta la sustinerea greutatii corporale) prioritatea este reprezentata de recapatarea capacitatii de sustinere, apoi de recapatarea mobilitatii. In schimb, la membrul superior scopul prioritar este recuperarea mobilitatii.

Chiar daca este vorba de o entorsa banala, usoara, netratata corespunzator poate duce la o articulatie instabila, entorse recidivante, si in final artroza (uzura cartilajului articular cu durere mare la mobilizarea articulatiei respective); asadar, lasati un specialist sa se ocupe de recuperarea dumneavoastra pentru a preveni agravarea situatiei, eventualele recidive si pentru a va relua cat mai repede activitatea!

La spital:

In entorsele usoare stabile, la care manifestarile clinice sunt reduse, se recomanda imobilizarea prin bandaj compresiv elastic, rulat in forma de „8”, pt 10 -14 zile, sau intarit si cu clei zincat, numai in rare cazuri fiind indicata imobilizarea gipsata. Pacientul isi pastreaza capacitatea de deplasare cu relativa usurinta.

Infiltratia anestezica locala, nu este de recomandata decat in scopul examenului clinic complet si a examenului radiologic in pozitie fortata si nu pentru suprimarea durerii si continuarea activitatii deoarece la sportivi, absenta durerii si reluarea activitatii, ar duce la o agravare a leziunilor liga-mentare.

Pentru a preveni dezvoltarea reactiei inflamatorii nespecifice care poate sa lase un edem cronic al gleznei, se pot asocia infiltratii cu hidrocortizon, hialuronidaza, alfachemotripsina in locurile dure-roase sau tratament fizioterapic ( ultrascurte, diadinamice, diapuss, ionizari cu procaina si clorura de calciu ), precum si roentgenterapie functionala ( 1-2 sedinte de roentgenterapie a 50 r fiecare ).

In entorsele grave instabile, se aplica o imobilizare intr-un aparat gipsat gambier cu toc de mers pana la cicatrizarea ligamentelor, in medie 3 – 6 saptamani in functie de gravitatea si complexitatea leziunilor ligamentare. Dupa indepartarea gispului se va incepe o recuperare functionala prin mis-cari active progresive si proceduri balneo-fizioterapice.

In instabilitatea grava a gleznei este indicat astazi si tratamentul chirurgical ( Watson-Jones ) cu sutura ligamentara sau ligamento-plastie.

In entorsa de glezna asociata cu diastaza tibio-fibulara este indicat tratamentul ortopedic prin imobilizare in aparat gipsat bine mulat la nivelul maleolelor, pentru 6 saptamani, cu mers fara spri-jin si supraveghere continua, prin controale radiografice repetate. Obisnuit este necesar ca gipsul devenit larg sa fie schimbat de mai multe ori. Pentru acest motiv se indica tratamentul chirurgical de reducere precoce a diastazei prin insurubare sau bulonaj. Inainte de reluarea sprijinului si mer-sului dupa 6-8 saptamani, materialul metalic de osteosinteza va trebui extras pentru a permite mis-carea normala a talusului in scoaba tibio-fibulara.

Tratament ambulator ( la domiciliu )

Exercitiile de refacere dupa entorsa de glezna pot fi efectuate la domiciliu pentru a se asigura o vindecare corespunzatoare si a preveni durerea cronica si instabilitatea. Daca dupa o entorsa nu sunt efectuate exercitii de reabilitare, glezna poate ramane slabita si instabila. Aproape 25% din persoanele cu entorsa de glezna prezinta durere si slabire a articulatiei pe termen lung.
La aproape 48 de ore de la traumatism, unii experti recomanda bai alternante rece-cald pentru a se diminua edemul si inflamatia.

In cazurile de entorsa minora de glezna, exercitiile de reabilitare incep imediat dupa traumatism in paralel cu exercitiile de mers. In entorsele mai severe si mai dureroase este posibil ca exercitiile de mers sa nu poata fi efectuate, desi cu ajutorul carjelor si a gipsului protector se poate sustine greutatea in picior, cum de altfel si cu ajutorul altor dispozitive de protectie si sustinere a gleznei.

Daca durerea este severa se recomanda purtarea carjelor sub control medical. In general, daca durerea este suportabila, se incearca mersul si sustinerea greutatii in picior folosind carjele sau gipsul de protectie, intrucat aceste activitati fizice grabesc procesul de vindecare.
Entorsele de glezna au nevoie de o medie de 6 saptamani pentru a se vindeca, dar in unele ca-zuri pot sa dureze chiar 4 luni in functie de severitatea acestora. Un gips protector, un suport elas-tic sau alte forme de sustinere a gleznei trebuie purtate in tot acest timp pentru a proteja ligamen-tele. Dupa vindecarea gleznei, folosirea unui dispozitiv de suport al gleznei ajuta la prevenirea unui nou traumatism.
Exercitiile de intindere pot fi reluate in mod normal si mai ales inaintea unui exercitiu fizic care previne o noua leziune. Chiar si dupa ce glezna si-a revenit destul de bine, se vor continua exerci-tiile de intindere si balans si alte exercitii fizice controlate, de mai multe ori pe saptamana pentru a se mentine glezna cat mai stabila.
Exercitiile de reabilitare variaza in functie de preferintele fizioterapeutilor:

Exercitii de miscare ale gleznei

Exercitii de intindere ale gleznei

Exercitii de intarire a musculaturii

Exercitii pentru control si balans

Program de recuperare kinetoterapeutic :

  • Tratamentul fizical-kinetic trebuie individualizat pentru fiecare bolnav în parte și în permanență adaptat la stadiul bolii.

Obiective:
1)  Dispariția sau ameliorarea durerii;
2)  Prevenirea,  dispariția sau ameliorarea inflamației;
3)  Menținerea sau ameliorarea stabilității și mobilității articulare;
4)  Menținerea sau ameliorarea forței și rezistenței musculare;
5)  Ameliorarea calității vieții.

FIZIOTERAPIE/ELECTROTERAPIE

Electroterapia constă în aplicații terapeutice ale următoarelor tipuri de curenți, pentru efectul antialgic, antiinflamator:

  • curent galvanic
  • curenți de joasă frecvență: CDD, TENS,  Trabert
  • curenți de medie frecventă
  • laser
  • unde scurte
  • ultrasunet
  • diapulse

TERMOTERAPIA

Termoterapia locală pentru controlul durerii și creșterii compliantei țesuturilor  moi în vederea instituirii programului de kinetoterapie.

KINETOTERAPIA 

Entorsa de gradul I:

În general nu necesită tratament profesional și reabilitare. Glezna rămâne stabilă. În funcție de simptome se folosesc:

– gheată local

– poziția proclivă a piciorului

– medicație antiinflamatoare

– interzicerea temporară a sprijinului

Reîntoarcerea la sport se testează foarte simplu prin punerea pacientului să sară doar pe piciorul traumatizat, care, dacă este refăcut, nu trebuie să mai doară.

Entorsa de gradul II si III:

Atunci când nu există o patologie asociată sau entorse repetate în antecedente, tratamentul nechirurgical s-a dovedit suficient. El include:

– diminuarea durerii

– diminuarea tumefacției

– imobilizare potrivită pentru repausul fibrelor ligamentare

– recuperarea mușchilor peronieri

– restaurarea mișcării normale a gleznei

Tratamentul conține următoarele faze:

  1. a) faza I de tratament :

Tratează sângerarea și edemul prin:

– repaus (mers cu cârjele)

– gheață

– pansament compresiv (sau cizmă gipsată)

– poziție proclivă

  1. b) faza II de tratament :

Constă în reînceperea recuperării. Această fază începe la 1-3 săptămâni de la traumatism, atunci când edemul a diminuat mult. Recuperarea este activă. Caută să restaureze proprioceptia, soliditatea peronierilor și mobilitatea articulară. În afara mișcărilor active, se fac și mișcări pasive atente, graduale:

– exerciții pentru degete (extensii și flexii active, cu și fără rezistență).

– exerciții pentru sensibilitatea proprioceptivă (cu ajutorul unei mingi: pacientul cu piciorul pe minge, o rotește, își plimbă piciorul pe ea, o lovește ușor, etc., ca un fotbalist la antrenament).

– exerciții pentru întărirea mușchilor peronieri: eversiuni repetate izotonice și izometrice.

Această etapă durează între 4 și 10 săptămâni, după care pacienții trec la faza a III-a.

  1. c) faza a III-a de tratament :

Constă în reînceperea activității sportive. Este important ca înaintea începerii exercițiilor să se pună o gleznieră. Ea oferă stabilitate mai bună, iar contactul cu pielea ameliorează activitatea proprioceptorilor. Vor fi continuate exercițiile pentru recuperarea eversiunii gleznei prin eversiuni repetate contra rezistentă (elastice, scripeți). Recuperarea este completă atunci când pacientul poate să sară doar pe piciorul traumatizat fără durere sau instabilitate.

Pacienții care la 3 luni de la traumatism și după o recuperare completă și corectă mai au simptome, au cu siguranță o patologie asociată.

Pentru entorsele a căror patologie este complexă se apelează la tratamentul chirurgical.

Exerciții de mișcare ale gleznei

Aceste exerciții se vor începe imediat după traumatism în timp ce se pune gheața pe gleznă. Se vor repeta aceste seturi de exerciții de 10 până la 30 de ori pe zi. Fiecare set se efectuează timp de 3-5 minute.

– se efectuează literele alfabetului cu degetele de la picioare, antrenând în mișcare și glezna.

– se poziționează talpa piciorului pe podea în momentul în care se stă în șezut pe scaun. Cu mișcări lente se mișcă genunchiul dintr-o parte în alta în timp ce talpa piciorului se menține pe podea.

Se pot face exerciții de mișcare a degetelor de la piciore folosind un prosop. Acesta se poziționează pe podea și cu ajutorul degetelor de la picioare în timp ce călcâiul se menține fix pe podea, se va trage acesta către corp și apoi se va îndepărta în același mod.

Exerciții de întindere a gleznei

Cu aproximativ 48- 72 de ore după traumatism se vor începe exercițiile de întindere ale tendonului Achile, care face legătura dintre cufa musculară din partea posterioară a gambei și oasele de la nivelul călcâiului.

Exercițiile de întindere necesită un prosop – dacă nu se pot face în picioare se vor efectua în șezut ținând genunchii drepți și în jurul tălpii se prinde un prosop. Lent și cu grijă se trage de prosop și se ține ridicat timp de 15 secunde până când se simte întinderea musculaturii. Într-o entorsă a gleznei moderată sau severă, la început poate să fie prea dureros să se tragă de degete atât de mult încât să se simtă întinderea musculaturii. Se va face acest lucru cu prudență și sub controlul durerii.

O mică durere este un lucru normal, dar nu este nevoie ca aceasta să devină moderată sau severă. Se vor repeta exercițiile de 15-20 de ori pe zi timp de o săptămână. Apoi se vor face întinderi ale tendonului lui Achile ca parte a exercițiilor zilnice de rutină pentru a se menține flexibilitatea.

Se realizează apoi întinderea musculaturii posterioare a gambei. Dacă este posibil aceste exerciții se efectuează în ortostatism cu fața la un perete și cu mâinile la nivelul umerilor fixate pe perete. Se va poziționa piciorul lezat în spatele celui sănătos, stând pe vârf. Se mențin călcâiele pe podea și partea posterioară a membrelor inferioare în poziție dreaptă. Încet se va îndoi genunchiul aflat în față până când se simte întinderea musculaturii gambei. Se vor repeta aceleași mișcări.

Exerciții de întărire a musculaturii

Odată ce se poate suporta menținerea greutății pe picior fără apariția durerii sau edemului, se vor începe exercițiile de întărire a musculaturii. Aceste exerciții trebuiesc făcute timp de 3-5 secunde. Se vor face 15-20 de repetări o dată sau de 2 ori pe zi timp de 2-4 săptămâni, în funcție de severitatea leziunii.

Se vor începe cu talpa piciorului poziționată pe podea în sens invers peretelui, un obiect sau mobilă. După ce se creează un comfort în această poziție se încearcă atașarea unui cordon de cauciuc de talpă pentru a se crea o rezistență.

În aceeași poziție în picioare se vor apropia picioarele pe podea. Se va apăsa pe piciorul afectat spre interior împotriva celuilalt picior. Apoi se va poziționa călcâiul celuilalt picior peste piciorul afectat. Se vor apăsa unul împotriva celuilalt.

Exerciții pentru control și balans

Când este posibil statul în picioare fără durere, se vor începe exercițiile de balans și pentru control. Una dintre metodele de a face acest lucru este poziționarea doar în piciorul afectat, ținând brațele ridicate în lateral cu ochii deschiși.

Când este posibil acest lucru timp de 60 de secunde se vor începe și alte exerciții pentru mișcare. Se stă doar în piciorul afectat cu brațele ridicate astfel:

– de-a lungul toracelui cu ochii deschiși

– brațele lateral cu ochii închiși

– cu brațele la piept și ochii închiși

Se vor face aceste exerciții timp de 60 de secunde de 6 ori pe zi.

 

Autor Nelu Olteanu

Prof.PhD.Kintoterapeut

Specialist Recuperare Medicala

 

Copyright@www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro