KINETOTERAPIE BEBELUSI SI COPII


KINETOTERAPIE BEBELUSI SI COPII

 

Kinetoterapia pentru bebelusi si copii are ca obiectiv principal asigurarea conditiilor necesare pentru o dezvoltare normala si armonioasa a organismului acestora si prevenirea aparitiei deficientelor fizice. De asemenea, masajul pentru bebelusi ajuta la dezvoltarea echilibrata a copilului, corecteaza eventualele deficiente si il ajuta pe acesta sa dorma si sa se hraneasca mai bine.
Programele de kinetoterapie au ca rezultat imbunatatirea respiratiei si a proceselor de digestie, stimularea functiilor aparatului cardio-vascular si a sistemului nervos, dezvoltarea corporala si multe altele.
Mai jos regasiti o lista cu termeni folositi in tratamentele de kinetoterapie pentru bebelusi si copii:
Torticolis
Luxatia Congenitala de Sold
Genu Valgum
Genu Varum
Platfus
Amiotrofia spinala
Boala Scheuermann
Torticolis:
Aceasta afectiune este cunoscuta si sub numele de “gat intepenit” si reprezinta afectiunea in care capul este flectat lateral spre dreapta sau stanga, cu barbia indreptata spre partea contralaterala, mai exact extensie cervicala, cauzele fiind congenitale sau dobandite.

Obiectivele tratamentului kinetic:

– exercitarea componentei neuropsihice;

– exercitarea componentei musculare;

– corectarea deficientelor compensatorii.

Kinetoterapia completeaza masajul terapeutic, decontracturand zona inflamata.

Luxatia congenitala de sold:

Caracterizata prin instabilitate a soldului, ce permite capului femural sa iasa partial sau complet din cavitatea articulatiei de la nivelul bazinului, numita cotil. Factorii favorizanti sunt prezentatia pelviana la nastere si pozitia anormala a fatului in uter in perioada sarcinii. Cautarea acestei anomalii este obligatorie la toti nou-nascutii.

Tratamentul consta in reducerea luxatiei si stabilitatea articulatiei. Acestea se realizeaza ortopedic, chirurgical (in cazurile grave) si/sau prin kinetoterapie.

Tratamentul kinetoterapeutic trebuie inceput cat mai devreme, indiferent daca a avut loc interventia chirurgicala.

Obiectivele kinetoterapiei:

– repozitionarea membrului inferior;

– tonifierea musculaturii;

– educarea/reeducarea mersului.

Genu valgum:

Aceasta afectiune mai este cunoscuta si sub numele de “genunchi in x”. Ea reprezinta deficienta genunchiului in care axa mediana a gambei realizeaza un unghi de deschirere laterala cu axa coapsei. Cauzele pot fi:

– luxatia recidivanta a rotulei;

– anchiloza vicioasa a soldului;

– perioada brusca de crestere;

– malformatia osoasa;

– rahitism.

Tratamentul poate fi chirurgical in cazurile grave, iar obiectivele kinetoterapiei sunt tonifierea musculaturii coapsei si a gambei si combaterea laxitatii ligamentare de la nivelul genunchiului.

Genu varum:

Reprezinta deficienta in care gamba realizeaza un unghi obtuz deschis posterior cu coapsa. Cauzele deficientei pot fi gonartroza, cifoza, artrite, traumatisme, paralizii spastice.

Tratamentul in cazurile grave poate fi chirurgical, iar kinetoterapia are ca obiective tonifierea msuculaturii coapsei si a gambei.

Platfus:

Este prabusirea boltei plantare prin atonia aparatului musculoligamentar plantar. Cauzele pot fi congenitale, rahitice, posttraumatice, profesionale si/sau obezitatea.

Kinetoterapia are ca obiective:

– tonifierea muschilor piciorului;

– combaterea redorii articulare;

– asigurarea circulatiei in zona;

– formarea reflexului corect de asezare a piciorului pe sol in timpul mersului si in ortostatism.

Se recomanda purtarea de talonete corective, masaj plantar si gimnastica de recuperare prin exercitii de mers.

Amiotrofia spinala:

Este o atrofiere, de originea sistemului nervos, care cauzeaza pierderea capacitatii de a folosi sistemul muscular. Amiotrofia musculara este cunoscuta si ca SMA (Spinal Muscular Atrophy). In prezent nu se cunoaste nici un tratament pentru a vindeca SMA, dar ingrijirea medicala si terapia fizica ajuta la aparitia complicatiilor si la asigurarea unei vieti mai bune pentru integrarea in societate.

Exista 3 tipuri de amiotrofie, ce apar in copilarie, dar si unul ce apare la maturitate.

Fiecare tip se manifesta in anumite perioade de varsta:

– amiotrofia de tipul I, este cea mai severa, numita si amiotrofie spinala infantila Werding- Hoffmann. Declansarea acesteia are loc inca din viata intrauterina.

– amiotrofia de tipul II este intermediara. Apare de obicei la copiii cu varste intre 6 luni si 3 ani. Se produce slabiciunea muschilor scheletici, iar copilul nu sta si nici nu merge sprijinit.

– amiotrofia de tipul III sau amiotrofie spinala juvenila, sau sindromul Kgelberg- Welander. Debutul bolii apare la copii cu varste intre 1 si 15 ani.

– amiotrofie de tipul IV sau amiotrofia spinala adulta, apare mai tarziu in viata, intre 15 si 50 de ani. Persoanele afectate duc o viata normala, gradul de neputinta fiind bland.

Kinetoterapia are rolul de a preveni aparitia complicatiilor.

Boala Scheuermann:

Este o epifiza a corpilor vertebrali, pe partea lor anterioara, aparand in timpul cresterii. Cauza este necunoscuta. Se manifesta prin dureri ale coloanei vertebrale si aparitia cifozei. Este recomandata kinetoterapia activa, pentru tonifierea musculatuii paravertebrale si a santurilor vertebrale.

Kinetoterapie adulti si varstnici
Termenul kinetoterapie provine din combinarea cuvintelor din limba greaca: kinetos – “miscare” si therapia – “tratament”. Kinetoterapia pune accent atat pe beneficiile fizice, cat si pe cele psihice, pentru o recuperare medicala completa a pacientului din punct de vedere somato-functional, motric si/sau de reeducare a functiilor secundare.

Prin kinetoterapie se imbunatatesc forta si rezistenta musculara, mobilitatea si coordonarea miscarilor cu ajutorul programelor kinetice complexe de masaj terapeutic, gimnastica medicala si exercitii elaborate individual.

Accident vascular cerebral
Discopatie cervicala
Spondiloza cervicala
Hernia de disc cervicala
Artroza
Tendinita
Luxatia
Periartrita scapulo-humerala
Bursita
Entorsa
Cifoza
Lordoza
Hernia de disc lombara
Scolioza
Coxartroza
Gonartroza
Intinderi

Accident vascular cerebral:

Este un proces patologic, care intereseaza un vas cerebral si insoteste intotdeauna un deficit motor.

Accidentul vascular cerebral se poate produce prin hemoragie cerebrala sau ischiemie cerebrala (tromboza sau embolie). Profilaxia este definita ca fiind totalitatea metodelor, mijloacelor si procedeelor prin care se actioneaza pentru mentinerea starii de sanatate, prevenirea agravarii si complicatiilor. Ea urmareste ameliorarea sau eliminarea factorilor de risc determinanti sau favorizanti.

Metodele de recuperare difera de la o persoana la alta. Indiferent de cauza, in sindromul de neuron motor central, intalnim deficit motor, hipotonie, apoi hipertrofie spastica, tulburari de coordonare a miscarilor, tulturari de sensibilitate, de comunicare, psihice, disfunctii sfincteriene.

Recuperarea medicala urmareste ameliorarea tuturor acestor deficiente, tinta fiind aducerea lor la un nivel cat mai aproape de normal. Recuperarea poate incepe dupa 2-3 saptamani.

Discopatie cervicala:

Este o deteriorare a discului intervertebral de la nivelul coloanei cervicale. Simptomele apar prin dureri la nivelul musculaturii, contracturi musculare, dureri in zona cervicala, uneori si ameteli.

Tratamentul consta in medicamente antiinflamatoare, fizioterapie, kinetoterapie, masaj terapeutic, iar in cazuri extreme se ajunge la tratament chirurgical.

Kinetoterapia are ca obiective:

– ameliorarea starilor de disconfort;

– restabilirea echilibrului functional al membrului afectat, prin disparitia durerilor musculare.

Spondiloza cervicala:

Este o boala artrozica, localizata la nivelul segmentului cervical al coloanei vertebrale, ce determina limitarea mobilitatii si disconfort.

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

– ameliorarea durerii;

– ameliorarea contracturii musculare;

– ameliorarea mobilitatii coloanei cervicale (in limite functionale);

– ameliorarea tonusului muscular.

Hernia de disc cervicala:

Deteriorarea unuia dintre discurile care servesc drept amortizare intre vertebre. Discul este format intr-un inel, alcatuit din fibre care leaga cele doua vertebre si dintr-un nucleu central. Principalul simptom este durerea, insotita de o rigiditate a coloanei, limitand miscarile. In stadiile acute se recomanda fizioterapia, apoi se continua cu kinetoterapia si masaj terapeutic.

Artroza:

Este o afectiune cronica a articulatiilor, determinate de distrugerea lenta a cartilajului si a osului, situate imediat sub acesta. Principalii factori de risc sunt varsta, traumatismele, suprasolicitarea unor articulatii sau obezitatea. Dimineata se manifesta durerile legate de punerea in miscare si se ajunge frecvent la limitarea posibilitatilor de miscare sau chiar la intepenire.

Tratamentul cuprinde un ansamblu de mijloace (medicamentos, electroterapie, tratament balnear sau chirurgical).

Obiectivele kinetoterapiei sunt:

– incetinirea evolutiei bolii;

– ameliorarea rurerii;

– scaderea contracturii musculare, cresterea fortei musculare.

Procesul de evolutie poate fi mai lent daca se efectueaza gimnastica medicala.

Tendinita:

Este inflamatia unui tendon in apropiere de insertia sa pe os. Afectiunea poate fi provocata de suprasolicitarea zonei, prin activitati sportive cum ar fi tenisul, prin baterea la masina de cusut, lucru intens la tastatura calculatorului sau chiar la pian. Simptomele apar inca din primele zile, prin durere la mobilizare si palpare.Se recomanda repaus

 

 

Copyright@www.kinetoterapierecuperaremedicala.ro